Cunoaștem ziua de astăzi drept Ziua Mărțișorului și celebrăm această zi pentru debutul primăverii. Astăzi, persoanele dragi își oferă ghiocei și mărțișoare. Dar ce este, de fapt, mărțișorul și ce legende au românii legate de această zi?

     Ei bine, micul șnur din două fire răsucite, unul alb și unul roșu, este oferit femeilor în această parte a Europei, însă există zone în care și bărbații îl primesc. El este purtat la mână, la gât sau la rever. Se spune că aduce noroc și prosperitate tot anul.

Mărțișorul are și câteva legende

     Mărțișoarele sunt acum date și sub formă de obiecte legate cu șnurul alb cu roșu și sunt puse în piept la începutul lunii, ca simbol al venirii primăverii.

     Tradiția mărțișorului este strâns legată de legenda Baba Dochia, o femeie care a trăit cu mulți ani în urmă. Povestea spune că aceasta avea o fată la care nu ținea deloc, iar într-o zi de iarnă grea, Baba Dochia a ales să își trimită fiica la râu să spele haine murdare, ea sperând că va putea să o rănească pe tânără. Pentru că nu a reușit să curețe haina murdară, fata Babei Dochia a început să plângă. Atunci ar fi apărut un tânăr pe nume Mărțișor care a întrebat-o de ce plânge. Ea i-a povestit lui ce se întâmplă și tânărul i-a spus că totul va fi bine, deoarece el are o putere magică. I-a dăruit o floare cu petale roșii și albe și i-a spus să mai spele încă odată haina și apoi să se ducă acasă. Atunci când a intrat în casa Babei Dochia, tânăra a observat că haina era albă.

     Bătrânei Dochia nu i-a venit să creadă că nici de această dată nu a reușit să o supere. Când a văzut însă floarea în părul fetei, Baba Dochia a întrebat-o: „De unde ai floare, căci este încă iarnă?”.  Atunci când tânăra nu i-a răspuns, Baba Dochia a plecat pe munte ca să vadă dacă a venit primăvara. Baba Dochia nu a uitat să-și ia cu ea oile, dar și nelipsitele 12 cojoace.

     Conform legendei, umblând cu oile prin pădure, baba torcea lână din furcă și găsind o pară i-a făcut o bortă, legând-o cu un fir de lână… De atunci a apărut obiceiul mărțișorului. Apoi, ea a renunțat la cojoace, unul câte unul, iar peste Dochia și oile sale a venit iarna chiar când baba a crezut că este primăvară. Un ger cumplit a făcut ca bătrâna și oile sale să înghețe, transformându-se, conform legendei, în stane de piatră. Rocile se pot observa și astăzi pe muntele Ceahlău și sunt o mărturie vie a acestui mit al românilor de care aceștia își aduc aminte în fiecare zi din luna martie, de la o generație la alta.

     Ca în fiecare an, la sfârșitul lui februarie, clasa a-IV-a A a fost îmbrăcată în haine de sărbătoare, aniversând venirea primăverii.

     Copiii au audiat Legenda Mărțișorului, au discutat pe baza conținutului, motivând semnificația acestuia. În continuare, sub îndrumarea învățătoarei  au realizat mărțișoare, cu ajutorul diferitelor materiale de lucru, pe care le vor dărui persoanelor dragi lor la începutul lunii martie.

     În finalul activității s-a realizat o miniexpoziție cu lucrările copiilor, care a fost expusă pe panoul clasei.

     Rezultatele așteptate au fost atinse. Elevii s-au implicat efectiv și responsabil în această activitate extracurriculară antrenantă, plăcută, convinși fiind că pot îmbunătăți aspectul propriei școli.

     La dorințele și sugestiile școlarilor, pe viitor ne propunem și alte activități în care să îmbinăm utilul cu plăcutul, să dovedim că suntem mici, dar creativi.

   Felicitări tuturor celor implicați!

Acestea sunt creațiile noastre!

Prof. înv. primar Duda Bianca

«Activități extrașcolare învățământ primar»